Valsul uitării
Au trecut ierni şi veri, au trecut primăveri
Se aşterne din nou uitarea
Au trecut ani la rând, au trecut rând pe rând
Dar s-a aşternut uitarea
REFREN:
De ce nu-nţelegi că dragostea-i trecătoare ?
De ce nu-nţelegi că inima rău mă doare ?
De ce mă priveşti ? Privirea ta-i minunată...
De ce răscoleşti trecutuşl de altădată?
Cānd cu tine īn gānd adormeam nopţi la rānd
Nu ştiam ce-i aşteptarea
Dar de-atunci pān-acum s-au făcut toate scrum
Şi s-a aşternut uitarea.
A, E